Resălbăticirea zimbrilor

Resălbăticirea zimbrilor2019-04-14T07:20:50+00:00

O specie cheie revine în Munții Carpați

Zimbrii au dispărut din sălbăticie în România acum 200 de ani, dar WWF, Rewilding Europe, Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș (AMZA) și Primăria Armeniș colaborează pentru a-i aduce înapoi în Munții Țarcu.

Zimbrul european este o specie umbrelă, o verigă lipsă în lanțul trofic, cu un impact real asupra menținerii proceselor ecologice specifice zonei sălbătice.

Vizitați Măgura Zimbrilor pentru a afla mai multe despre acele animale care circulau liber în pădurile din Europa cu miile. Vă așteptăm să vă alăturați conservării naturii printr-o vizită în Măgura Zimbrilor.

 

 

Întrebari frecvente

De ce sunt zimbri importanți pentru mediu? Cum trebuie să mă comport în căutarea zimbrilor?

Iată o listă de întrebari și răspunsuri utile pentru oaspeții noștri.

Zimbrul, animal ce odinioară popula toată Europa, e mai rar acum decât rinocerul negru – și el  pe cale de dispariție. Zimbrul este o emblemă pentru istoria României, acesta a purtat un loc de seamă pe stema Moldovei o bună bucată de timp. Astăzi îl găsim pe stema județului Maramureș, amintindu-ne de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoş şi Bogdan I din Maramureş pentru a forma statul feudal independent Moldova. În literatură, poetul Vasile Alecsandri a spus povestea zimbrilor în poezii precum “Dumbrava Roșie”,Dan căpitan de plai”și fabule ca “Zimbrul și vulpea”.

Zimbrul european și bizonul american au avut un strămoș comun, iar în urma ultimei glaciațiuni, din cauza geografiei și condițiilor de climă specifice fiecărui continent, au evoluat în două specii diferite.

Zimbrul este cel mai mare mamifer ierbivor din Europa, are un corp masiv ajungând până la o înălțime de 2.2m și 1000 kg. Are pieptul foarte dezvoltat iar capul mare cu fruntea lui boltită pare a fi contopit cu corpul. Are blană brună-cafenie și ambele sexe au coarne scurte și arcuite. Zimbrul nu rage, graiul său se aseamănă mai mult cu o mormăială.

Bizonul american este mai mic decât zimbrul European, având picioarele mai scurte; la fel și coarnele care sunt și mai puțin încovoiate decât ale rudei sale din Europa. Aceste caracteristici sunt un semn de adaptare la mediul în care trăiesc, bizonul petrecând mai mult timp păscând iarba și mai puțin timp rumegând arbuști în pădure.

Habitatul preferat al zimbrului este unul divers, de la pășuni de munte la păduri de amestec. Vânatul excesiv, dar şi despădurirea rapidă a marilor codri au dus la dispariția zimbrilor din sălbăticie.

Zimbrii sunt niște ierbivore de seamă care nu doar pasc pășunile montane, dar rod în voie și crengi și frunze ale copacilor de esență moale: salcie, mesteacăn, alun și o sumedenie de arbuști. În lunile de vară, un mascul adult poate consuma până la 32 de kg de hrană într-o zi.

Ghinda, jarul și aluna sunt la mare căutare în rândul zimbrilor. Pe timp de iarnă ei iși iau proviziile energetice din fructele căzute toamna.

Zimbrul este un animal extrem de social. Turma sau cireada de zimbri e condusă de o femelă, care stă în mare parte cu vițeii și adolescenții. Un singur mascul adult rămane cu turma. Ceilalți masculi adulți stau în general singuri sau în număr de doi, iar când au curaj îl provoacă pe masuclul dominant în căutarea perechii.

Zimbrii se hrănesc și dorm împreună. Dacă vreun zimbru se separă de turmă sau se rătăcește, ceilalți îi duc lipsa și îl caută. Ei sunt foarte protectivi și cu cei mici – puii sunt ținuți în mijocul turmei pentru a-i proteja de eventualii prădători.

Zimbrul este cel mai mare animal terestru din Europa, cu un rol deosebit de important pentru natură. Zimbrii țin pădurea “dechisă” și diversifică habitatul, mâncând lăstarii de arbori sau copăceii tineri. Ochiurile de pădure astfel formate ajută la revenirea unor specii precum cerbul, care nu s-ar fi aventurat într-o padure deasă. Iar pe pajiști, zimbrii fertilizează solul prin balega ce o lasă în urmă, formând un mediu propice pentru noi specii de flori. Cum pământul devine bogat, și iarba crește mai deasă.

Zimbrul este mai rapid decât alte ierbivore de talie mare, ca de exemplu ruda sa vaca. Oricât de rapizi ar fi, cei mai slabi dintre ei sunt însă înlăturați de către prădători. Ei sunt o sursă de hrană pentru lup, urs, chiar și pentru păsările răpitoare. Cei mai agili scapă nevătămați și transmit moștenilorilor lor trasături puternice. Acest proces se numește selecție naturală.

Resălbăticirea înseamnă reintroducerea în natură a unei specii pierdute. Organizația WWF-România a adus înapoi zimbrul în Carpații Meridionali, pentru că această zonă este printre cele mai întinse “rezervoare”  de salbăticie neîntreruptă de pe continentul european. Zimbrii au venit în Romania din toată Europa, din centre speciale de reproducere din Belgia, Suedia și Germania.

Prin faima sa, zimbrul ne ajută să protejăm pădurile în care trăiește, iar prin felul său de a fi ne ajută să creștem diversitatea speciilor din aceasă zonă.

Mai sunt doar aproximativ 5000de zimbri în libertate, în întreaga lume. Reîntoarcerea lor în sălbăticie este un proiect curajos și cu beneficii mari pentru natură și pentru oameni. Te invităm în primăvară să îi vizitezi împreună cu familia sau colegii și să te bucuri de o plimbare în tărâmul fermecat în care-și fac veacul – pădurile din Armeniș-Munții Țarcu.

Alfă mai multe despre inițiativa de resălbăticire a zimbrilor pe site-ul oficial al proiectului Life Bison.

Proiectul LIFE BISON